Tipul de date integer

        Se folosește atunci cînd se lucrează cu numere naturale cuprinse în intervalul [-32768; 32767]. In momentul în care programul nu necesită numere de ordinul zecilor de mii, putem folosi tipul byte care este cuprins în intervalul [0; 255]. Mai mare decat integer este word, care poate stoca numere între 0 si 65.535. Pentru programe care folosesc numere mai mari decat ordinul zecilor de mii naturale, este recomandat sa se foloseasca tipul longint care poate stoca: [-2.147.483.648;  2.147.483.647].

         Spuneam ceva mai devreme ca în momentul în care compilatorul vede o variabila definită iî rezerva automat un loc în memorie. Cît de mare este locul în memorie? Depinde de tipul stocat. De exemplu, tipul byte este stocat, dupa cum spune și numele, pe un byte sau un octet. Un octet la randul său este alcătuit din 8 biți. Bit-ul poate stoca doar cifrele 1 si 0. 


Mai jos, vedem un tabel în care vom pune tipurile importante de date și dimensiunile sale.

Tipul	Marime octeti (bytes)	Marime biti	Valoare maxima	Interval
Byte	1	8	2^8 – 1 => 255	[0; 255]
Integer	2	16	Nu contine 2 octeti plini.	[-32.768; 32767]
Word	2	16	2^16 – 1 => 65.535	[0; 65.535]
Longint	4	32	Nu contine 4 octeti fixi.	[-2.147.483.648; 2.147.483.647]

Acum, cind am văzut care-s dimensiunile pe care le ocupa în memorie, să trecem mai departe și să aflăm cum putem stoca o variabilă, cum o putem afișa, atribuire, etc.

Readln si Writeln

Multe programe pe care le vom concepe vor interacționa cu utilizatorul programului. Chiar și la un program de tipul: aria unui patrat vom “vorbi” cu utilizatorul programului cerîndu-i valoarea laturii patratului. Pentru a putea primi datele corecte, trebuie sa facem pe persoana cu care “vorbim” să înteleagă ce dorim.


In Pascal, avem instructiunea write. Tot ce este între paranteze va fi afișat undeva. Pentru început este bine sa știți că write afișează mesaje pe ecranul calculatorului. Atunci cînd vrem să afișăm un text vom pune tot șirul de caractere între 2 semne apostrof. Pentru programul nostru de calculat aria patratului, vom afisa “Dati latura patratului”. Cum vom face asta ?

write(‘Dati latura patratului’);

Trebuie reținut faptul că întotdeauna dupa instrucțiunea write trebuie să punem semnul punct și virgula ; .

Acum avem nevoie de valoarea întrodusă de la tastatură. Aceasta valoare o vom stoca într-o variabilă numita lat. Ca să înmagazinăm valoarea întrodusă de utlizator în variabila lat, avem nevoie de instrucțiunea read. Care îi spune compilatorului: citește ce s-a scris de la tastatura, iar iî momentul în care s-a apasat tasta Enter toată linia ce s-a scris de către utlizator este stocata în variabila pe care i-o indicăm noi instrucțiunii read.

read(lat);

Așadar, dupa ce a fost afișat mesajul “Dați latura patratului”, compilatorul gasește instrucțiunea read și așteaptă pînă este întrodusă de la tastatură o valoare și se apasă tasta Enter. Cînd 

s-a apăsat tasta  Enter , tot ce s-a scris dupa mesajul de mai sus se stochează în variabila lat. Dacă variabila lat a fost declarată ca fiind de tip integer și noi introducem de la tastatură altceva decat un numar intreg, vom primi o eroare.

Avem, deci, valoarea laturii patratului stocata în variabila lat. Pentru ca programul nostru sa afiseze aria patratului, trebuie să o calculam. Formula patratului dupa cum stim este latura * latura . Deci, vom avea nevoie de o alta variabila numita aria care să stocheze valoarea ariei. Asadar, în variabila aria trebuie sa punem valoarea produsului latura ori latura. Vom avea urmatoarea linie:

aria := lat * lat;

Dupa cum observam avem pentru atribuire := . Linia de mai sus se traduce in limbaj natural cam așa: in variabila aria stocam valoarea produsului dintre latura ori latura sau variabilei aria îi este atribuită patratul dintre laturi.

Ce ne mai rămîne să facem, trebuie doar să afișăm aria pe care tocmai am calculat-o. Desigur, vom afisa cu ajutorul instructiunii write.

write(‘Aria patratului este ‘, aria);

Intre paranteze vedem că avem o porțiune între apostrofuri, o virgula și un cuvant. Cum va interpreta compilatorul? Trebuie să afișez un mesaj -> ‘Aria patratului este  ’, apoi întîlnește virgula și spune că urmează altceva decît un șir de caractere pe care l-am introdus noi manual, în cazul nostru o variabilă și afișează și valoarea variabilei aria. Deci, mesajul final va fi ‘Aria patratului este 16′. 16 va afisa daca valoarea întrodusă de la tastatura va fi 4.


Sa scriem acum programul final:

program arie_patrat;
var lat, aria: integer;
begin
writeln(‘Dati latura patratului’);
readln(lat);
aria := lat * lat;
write(‘Aria patratului este ‘, aria);
end.

Asupra valorilor de tipul integer se pot face următoarele operații: 

Operatori	Domeniu de definiţie	Domeniu de valori
= <> < > <= >=	integer x integer	boolean
succ pred	integer	integer
ord	integer	integer
+ - * div mod	integer x integer	integer
odd	integer	boolean